Nascuti pentru a crea!

Eperienta celor Trei Mari Valuri ne invata ca de fiecare daca cand o societate trece la un nivel superior de complexitate, automat povara decizionala creste; Toffler sustine foarte bine faptul ca amploarea democratiei depinde mai putin de cultura, de conceptul marxist de clasa, de curajul de  a lupta, de vointa politica, decat de “povara decizionala a fiecarei societati”. Pe masura ce povara se ingreuneaza, aceasta se va distribui intr-o mai larga participare democratica; iar pe masura ce aceasta creste, democratia nu mai e “o chestiune de alegere”, ci una de supravietuire, “o necessitate a evolutiei. De altfel, se remarca si nevoia de institutii noi, fie ele politice, educationale, familiale sau de corporatie, in conexiune cu nevoile noastre pentru o noua baza energetica, noi tehnologii si noi industrii, iar daca aceasta conexiune nu este sesizata, este imposibila intelegerea societatii contemporane.

Alvin Toffler spune ca “unele generatii se nasc pentru a crea, iar altele pentru a mentine o civilizatie”, iar asta se aplica in cazul generatiilor celui de-al Doilea Val, care, fortate de imprejurari, au trebuit sa fie creatoare. Pe de alta parte, exista un numar de pseudorevolutionari, cum ar fi arheo-marxistii, anarho-romantici, fanaticii de extrema dreapta, etc, care au ramas ancorati in perimetrul mentalitatii si dogmelor celui de-Al Doilea Val, si pentru care nicio schimbare nu este indeajuns de radicala. Insa chiar daca aceasta supralupta se intensifica, nu vom asista la retrairea unei drame revolutionare; civilizatia celui de-Al Treilea Val a rezultat din mii de inovatii si ciocniri pe multiple planuri, mai degraba decat printr-o bulversare unica si decisiva, cum a fost in cazul trecerii de la Primul Val la Al Doilea Val.

Adevarul este ca suntem in plin proces de desfasurare a celui de-Al Treilea Val si tot nu stim concret ceea ce ne rezerva viitorul. Ceea ce putem face in acest sens, spune Toffler, este sa initiem simultan la nivel global un proces de invatare sociala, un “experiment de democratie anticipativa”, prin care sa pregatim oamenii pentru dislocarile si crizele ce urmeaza. Acest lucru nefiind initiat, in prezent avem parte de o catastrofa economica mondiala, careia cu greu ii facem fata, oamenii nefiind invatati cum sa actioneze in astfel de momente. Insa tot Alvin Toffler sustine ca “trebuie sa ii combatem pe asasinii de idei”, mereu gata sa ucida orice sugestie noua, pe motiv ca este irealizabila. Insa atitudinea lor este una ocrotitoare fata de tot ceea ce exista in mod absurd, opresiv si nefunctional. In acest caz, noua ne revine datoria de a lupta pentru libertatea de exprimare, pentru dreptul oamenilor de a se face auziti, de a-si face cunoscute ideile. Ne putem complace in ipostaza de generatie creata pentru “a se mentine” sau putem sa ne impotrivim comoditatii si sa creem un nou drum pentru noi, dar mai ales pentru urmasii nostrii. Cu totii trebuie sa contribuim la formarea istoriei, insa este decizia fiecarui individ sa o faca cu ecou sau fara.

Mareea fulger, Finalul Celui de-al Doilea Val si inceputul Celui de-al Treilea Val

Cu toate ca cel de-Al Doilea Val a produs o serie de schimbari semnificative pe care civilizatia acestuia le-a simtit asemeni unei brize reci, nimicitoare, pe o ploaie torentiala, cele mai usor de identificat fiind atat adancirea prapastiei dintre producator si consummator, cat si expansiunea retelei de schimb numita piata, sub forma ei capitalista sau socialista. A luat nastere intregul sistem monetary modern, cu institutiile bancare centrale, bursele, comertul mondial, planificatorii birocrati, mentalitatea cantitativa si calculate, etica contractuala, inclinatia materialista, evaluarea minutioasa a succesului, sistemele rigide de remunerare si aparatul contabil (extreme de important). Al Doilea Val a modificat sunetele familiare ale cocosului, cu sirena fabricii, ale taraitului greierilor cu scrasnetul cauciucurilor de automobile; a luminat noaptea prelunind orele de veghe, a dat nastere imaginilor vizuale nemaiintalnite pana atunci (panantul fotografiat din cer, montaje suprarealiste, forme biologice dezvaluite pentru prima oara la microscop), intregul peisaj suferind o transformare drastica. Cu toate acestea, industrialismul este pe moarte, iar un nou val este pe cale sa-I ia locul, Cel De-al Treilea Val, o schimbare ce va modela restul vietii noastre. Contradictiile economice incep sa se inmulteasca, in tarile celui de-Al Doilea Val  domnind o inflatie insolubila, totusi somajul continuand sa creasca, sfidand logica cererii si a ofertei; milioane de oameni cer nu doar slujbe, ci si o munca creatoare, care sa duca la o implinire spirituala, ori sa implice responsabilitati sociale. Inaintarea catre industriile celui de-al Treilea Val va fi puternic accelerata de criza energetica, in masura in care multe dintre aceste industrii ne duc spre procese care sunt extreme de modeste in materie de energie. Pe langa explozia din electronica, industria spatiala constituie un al doilea grup din tehnosfera pe cale de formare, urmata de patrunderea in adancul oceanelor (o imagine in oglinda a iesirii in spatiul extraterestru), punand bazele celui de-al treilea grup de industrii, element major constituent al noii tehnosfere, industria genelor, samd. Una din metaforele dominante ale epocii noastre este “agentul secret”; niciun alt personaj nu a reusit sa cucereasca la un asa nivel imaginatia contemporana, sute de filme glorificand “agentul 007” si pe temerarii sai frati din literatura. Cel mai impresionant mod pentru masele celui de-al Doilea Val a fost reprezentat de “bomba cu informatii” care a explodat asupra sa, acest fenomen transformand psihicul in cadrul trecerii de la Al Doilea Val la Al Treilea. Mijloacele de informare in masa au devenit din ce in ce mai puternice, la un moment dat avand loc demasificarea acestora, odata cu demasificarea mintilor oamenilor. Bombardamentul continuu cu imagini standardizate pompate de mijloacele de informare a creat ceea ce criticii au numit “mintea de masa”. In toata lumea, multi oameni continua sa creada sa in spatele realitatii material imediate a lucrurilor apparent moarte, pietrele sau pamantul, poseda o forta vie. (indienii tribului Sioux ii spuneau wakan, algonquinii, Manitou, iar irochezii, orenda). Cu alte cuvinte, cel de-al Treilea Val a distrus cadrul infosferei supraincarcate si invechite a celui de-al Doilea Val, construind unul nou, mai complex.

HAOS vs PROGRES

     Cel de-al Doilea Val a impins tehnica la un nivel complet nou prin crearea masinilor care pot vedea, auzi si pipai cu mai multa finete si precizie decat omul; alimentata de noul sistem energetic, aceasta noua tehnica a deschis usa productiei de serie, iar caile ferate, soselele si canalele au deschis accesul spre interiorul tarilor, dand nastere primelor magazine universale, "palate ale comertului". In anul 1871 apare primul magazin universal a lui George Huntington Hartford, in New York, vopsit intr-o nuanta de rosu aprins si detinand o cabina de forma unei pagode chinezesti pentru casier. Prin imbinarea sistemului energetic, sistemului de productie si a sistemului de desfacere a luat nastere un sistem mai amplu, "tehnosfera"; odata cu aparitia celui de-al Doilea Val, tehnosfera agricola a fost inlocuita cu tehnosfera industriala. Familia reprezinta elementul social care a fost cel mai puternic afectat de schimbarile aduse de acest curent, iscandu-se scandaluri despre "ceea ce se cuvine si ceea ce nu se cuvine". Functiile-cheie ale familiei au fost atribuite unor insitutii specializate cum ar fi azilurile pentru ingrijirea batranilor sau scolile pentru instruierea copiilor. Astfel are lor o modificare a structurii familiei, care s-a micsorat, facandu-si aparitia familia nucleara formata din tata, mama si cativa copii, si a devenit mai mobila, reusind sa se adapteze cerintelor noii tehnosfere. Are loc aparitia invatamantului in masa cu scopul de a ii pregati pe tineri pentru "viata in fabrica"; familia de tip nuclear, alaturi de scoala de tip fabrica formeaza partile unui sistem integrat menit sa pregateasca tineretul pentru rolurile sale in societatea industriala, iar din acest punct de vedere, atat societatile comuniste, cat si cele capitaliste, au fost identice!
     Marile corporatii sunt o trasatura intrinseca a vietii economice din toate tarile industriale; in anul 1901 se remarca existenta primei societati cu capital de 1 000 000 000 $, "United States Still". Isi fac aparitia salile de concerte de la Londra, Paris, Viena si alte colturi ale lumii, infiintandu-se astfel casa de bilete si conceptul de impresar. In ciuda tuturor inovatiilor ce au revolutionat generatia celui de-al Doilea Val, exista un obstacol ce trebuia depasit, iar acel obstacol era circulatia informatiei. Se spune ca persii antici angajau barbati cu voci puternice care se urcau pe turnuri inalte si transmiteau mesajele unul la celalalt, iar romanii dispuneau de un serviciu de curierat rapid, "curus publicus", insa era nevoie de ceva mai eficient de atat. In anul 1305 se infiinteaza "House of Taxis", un serviciu de curieri calari in toata Europa, care undeva in jurul anului 1628 avea in serviciu un numar de aproximativ 20 000 curieri. Din pacate, doar persoanele bogate si influente isi permiteau sa aiba acces la astfel de servicii, asa ca datoria celui de-al Doilea Val a fost sa distruga acest monopol al comunicatiilor, mai mult din necesitatea miscarii masive a informatiilor. Are loc crearea serviciului postal, la care avea acces si clasele sociale mai joase, iar in secolul al XIX-lea se inventeaza telefonul si telegraful. In anul 1960, americanii purtau in jur de 256 000 000 convorbiri telefonice pe zi si peste 93 000 000 000 pe an. Se infiinteaza si alte mijloace de informare in masa cum ar fi ziarul, revista, radioul, televiziunea, ducand la aparitia "infosferei", care impletita cu "tehnosfera" si "sociosfera" formeaza o relatie de interdependenta. De asemenea, cresc sperantele in randul oamenilor, acestia "cutezand sa creada pentru prima oara ca saracia, foametea, boala si tirania pot fi abolite".
     Pe de-o parte, cel de-al Doilea Val a creat "un sistem social minunat integrat", insa la un alt nivel, "a sfasiat unitatea subadiacenta a societatii", creand un mod de viata plin de tensiune. Industrialismul a rupt unitatea dintre productie si consum, separand producatorul de consumator; astfel are loc scindarea economiei si totodata aparitia ECONOMIEI DE PIATA. Peste tot unde s-a extins acest fenomen si unde scopul productiei s-a deplasat de la folosinta la schimb, a devenit necesar un mecanism prin care sa se efectueze schimbul, si anume "piata". Un alt fenomen specific este disocierea intre sexe, considerandu-se ca barbatii sunt "obiectivi", iar femeile "subiective". Odata ce femeile au iesit din izolarea relativa a caminului pentru a se angaja in productia interdependenta, acestea au fost acuzate de faptul ca s-au defeminizat, au devenit mai reci, mai dure. Desi femeile au fost oprimate pentru o perioada lunga de timp, "lupta dintre sexe" poate fi atribuita in mare masura conflictului dintre doua stiluri de munca si dincolo de aceasta, disocierii productiei de consum, economia scindata adancind disocierea sexelor. Conflictul acut existent astazi in scoli, lumea afacerilor si in cercurile de conducere, este axat pe 6 principii fundamentale care se respecta in actiunile fiecarei civilizatii, programand comportamentul a milioane de oameni: standardizarea, specializarea, sincronizarea, concentrarea, maimizarea si centralizarea. Aplicate atat in flancul capitalist, cat si in cel socialist al societatii industriale, acestea izvorasc din doua cauze simple, separarea producatorului de consumator si rolul crescand al pietei.

     Privite per ansamblu, aceste actiuni care au schimbat lumea dau impresia de haos, insa daca li se acorda o atentie mai deosebita, se va observa faptul ca toate se leaga intre ele, asemeni unui puzzle, dand nastere progresului.

Nasterea unei noi civilizatii

Bombardati cu informatii din toate partile, oamenii ajung la un moment dat sa fie convinsti de absurditatea, dementa si lipsa de sens a realitatii; asemeni destinului lui Sisif, actiunile lor in viata devin un ansamblu de activitati fara sens, care par a conduce spre haos. Totusi exista o anumita configuratie a evenimentelor actuale, o anume ordine ascunsa ce o face sa capete sens; cheia sta in capacitatea noastra de a reusi sa distingem schimbarile aduse de cel de-Al Treilea Val fata de cel de-Al Doilea. Dificultatea in acest sens consta in faptul ca generatia noastra nu a trait propriu-zis schimbarile industrialismului, insa aceasta prapastie poate fi depasita prin intermediul informarii; si ce sursa mai buna am putea gasi daca nu povestile parintilor si bunicilor nostrii? Doar in acest fel vom fi capabili sa prevedem schimbarile aduse de cel de-Al Treilea Val "asemeni unei radiografii" si sa ne determinam propriul nostru rol in istorie.
Problema fundamentala nu mai consta in cine conduce in ultimele zile ale societatii industriale, ci in cine modeleaza noua civilizatie prin "supralupta de maine" dintre generatia celui de-Al Doilea Val si generatia noua; iar acel "cine" suntem chiar noi! In acest context a ajuns sa se porneasca o lupta apriga intre cei care vor sa pastreze industrialismul si cei care vor sa-l inlocuiasca. Rolul nostru in acest proces este sa intelegem ceea ce se intampla, sa stabilim prioritatile si sa elaboram strategii rationale.
Odata cu revolutia industriala, a avut loc o schimbare majora la nivel socio-cultural, economic si politic in viata oamenilor, schimbare pe care probabil majoritatea nu stiau cum sa o perceapa. Viata a ajuns sa fie organizata in jurul satului, astfel aparand diferite clase sociale: aristocratia, preotii, razbonicii, ilotii, sclavii (serbii), nasterea fiecarui individ hotarandu-i pozitia sociala. Economia s-a descentralizat, fiecare comunitate producand aproape tot ceea ce avea nevoie; civilizatia comerciala a facut totusi o exceptie. Indiferent de ocupatie sau de mediul in care se invarteau aceste grupari, cu totii erau "victimele" aceluiasi fenomen, CIVILIZATIA AGRICOLA.
In Grecia si Roma antica are loc un adevarat miracol pe scara evolutiei, aparitia unor fabrici embrionare cu productie in masa; in anul 400 i.e.n. are loc extragerea de titei pe una din insulele grecesti, iar in 100 e.n., din Birmania. Are loc dezvoltarea unor birocratii infloritoare in Babilon si Egipt, se creaza mari metropole in Asia si America de Sud, aparand conceptele de bani, schimburi si drumuri comerciale, conturandu-se astfel primele corporatii si natiuni in stare incipienta. Cu toate acestea, abia in anul 1650-1750 putem vorbi despre lumea Primului Val, responsabila de izbucnirea revolutiei industriale.
Industralismul reprezinta un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti, atacand fiecare trasatura a trecutului pe care-l reprezinta Primul Val. Un eveniment deloc de neglijat il reprezinta nasterea marii uzine WILLOW RUN, pe langa Detroit si odata cu aceasta o serie de noi schimbari care au reolutionat civilizatia si au adus-o la stadiul in care o sitm noi astazi. Astfel, are loc introducerea si asamblarea unor inovatii precum tractorul de camp, masinile de scris in birouri, frigiderul in bucatarie, ziarul, cinematograful, metroul, avionul DC-3, cubismul, muzica dodecafonica, cladiri in stil Bauhaus, scaune in stil Barcelona, greva bratelor incrucisate, drajeuri de vitamine, o viata mai lunga, universalizarea ceasului de mana, urna de vot si multe alte lucruri care au schimbat radical viata oamenilor. A avut loc formarea sistemului social cel mai puternic, coerent si raspandit pe care l-a cunoscut vreodata lumea, CIVILIZATIA CELUI DE-AL DOILEA VAL.

"Al Treilea Val" este destinat celor care cred ca, departe de a se sfarsi, povestea omului abia a inceput!

Intr-o lume a aparentei si incertitudinii, suntem “asemenea echipajului unei nave prinse intr-o furtuna care incearca sa navigheze printre recife periculoase fara busola sau harta”; asa ne descrie Kotler civilizatia. Conform acestuia, civilizatia se imparte in trei faze importante, trei pasi in dezvoltare, trei trepte urcate pe scara evolutiei: Primul Val, faza agricola, care a inceput in jurul anului 8000 i.e.n., gasindu-si sfarsitul in anul 1750/1760 e.n; urmat de cel de-Al Doilea Val, in care are loc introducerea masiva a calculatorului electronic, a avioanelor cu reactie pentru pasageri, a pilulei  anticonceptionale, s.a.m.d., din anul 1650/1750 pana in 1955; si Al Treilea Val, care s-a nascut in anul 1955 in SUA. Acesta din urma reprezinta dificultatile pe care le ridica adaptarea, subliniind pretul tot atat de mare pe care-l vom plati daca anumite lucruri nu vor fi modificate destul de repede. “Socul viitorului” releva pretul pe care trebuie sa-l plateasca fiecare individ si societate, pentru a putea beneficia de schimbare. Noi suntem copiii urmatoarelor transformari, noi reprezentam intruchiparea celui de-Al Treilea Val. Fie ca o numim “epoca tehnologica” asemeni lui Zbigniew Brzezinski, “societatea postindustriala” dupa Daniel Bell, sau “RST – revolutia-stiintifica-tehnica”conform vitrologilor marxisti, aceasta noua era reprezinta vindecarea rupturii istorice dintre producator si consumator, precum si nasterea Economiei de “PROSUM”. Disparitia epocii industriale a provocat nasterea iminenta a unei noi civilizatii; o moarte este precedata de o viata, “nu putem inghesui lumea embrionara de maine in spatiile tihnite de ieri” la fel cum “nici atitudinile sau starile de spirit conventionale nu mai sunt potrivite”. O intrebare potrivita este mai importanta decat raspunsul potrivit la o intrebare nepotrivita; G. Steiner sustine faptul ca “A pune intrebari cuprinzatoare inseamna a risca sa intelegi lucrurile gresit. A nu le pune deloc inseamna a incorseta intelegerea.” Aceasta carte se bazeaza pe ceea ce Kotler numeste “premise revolutionara”, noi fiind “ultima civilizatie a unei generatii vechi si prima generatie a uneia noi”, iar aceasta “premise revolutionara” ne libereaza intelectul si vointa. Aceasta carte ne ofera “un punct de vedere cu totul diferit”, fiind destinata celor care cred ca, departe de a se sfarsi, povestea omului “abia a inceput”!

Prefata-"Al treilea val" de Alvin Toffler

"Al treilea val" reprezinta o carte de referinta in domeniul economiei, fiind editata in peste un milion si jumatate de exemplare in SUA, tradusa in 16 tari si subiect principal in doua seriale pentru televiziunea canadiana si cea japoneza.  In ciuda acestui renume, Toffler isi exprima o cu totul alta opinie la finalul cartii, sustinand faptul ca nu are incredere in "oamenii care isi inchipuie ca dispun deja de raspunsuri intr-un moment in care noi abia incercam sa formulam niste intrebari". Interpretata ca un motto al cartii, aceasta afirmatie sustine in mod cert faptul ca atat atunci, cat si acum traim intr-o epoca a incertitudinii, unde cea mai fecunda modalitate de a tinde spre adevar este insusi indoiala!

Scrisa intr-o vreme de cumpana, lumea postbelica, unde presiunea asupra omenirii atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social, atinge cote maxime, cartea lui Alvin Toffler reuseste sa surprinda anumite realitati in goliciunea lor, dar de asemeanea sa prevada intr-un mod abstract anumite fenomene ce au loc in perioada contemporana. Cu toate ca nu am trait personal acele vremuri, am reusit sa ma transpun in acele situatii prin carti, articole si documentare studiate, realizand astfel ca in ciuda dificultatii perioadei respective, a fost un asa numit "rau necesar" dezvoltarii si atingerii punctului in care ne aflam astazi.

"Al treilea val" este "o lucrare de sinteza ampla", conform lui Ionita Olteanu, si "descrie vechea civilizatie in care multi dintre noi am crescut si prezinta o imagine cuprinzatoare, intocmita cu grija, a noii civilizatii care irumpe in mijlocul nostru". Alvin Toffler a reusit sa surprinda, prin lucrarea sa, aceasta civilizatie la adevarata ei valoare.