HAOS vs PROGRES

     Cel de-al Doilea Val a impins tehnica la un nivel complet nou prin crearea masinilor care pot vedea, auzi si pipai cu mai multa finete si precizie decat omul; alimentata de noul sistem energetic, aceasta noua tehnica a deschis usa productiei de serie, iar caile ferate, soselele si canalele au deschis accesul spre interiorul tarilor, dand nastere primelor magazine universale, "palate ale comertului". In anul 1871 apare primul magazin universal a lui George Huntington Hartford, in New York, vopsit intr-o nuanta de rosu aprins si detinand o cabina de forma unei pagode chinezesti pentru casier. Prin imbinarea sistemului energetic, sistemului de productie si a sistemului de desfacere a luat nastere un sistem mai amplu, "tehnosfera"; odata cu aparitia celui de-al Doilea Val, tehnosfera agricola a fost inlocuita cu tehnosfera industriala. Familia reprezinta elementul social care a fost cel mai puternic afectat de schimbarile aduse de acest curent, iscandu-se scandaluri despre "ceea ce se cuvine si ceea ce nu se cuvine". Functiile-cheie ale familiei au fost atribuite unor insitutii specializate cum ar fi azilurile pentru ingrijirea batranilor sau scolile pentru instruierea copiilor. Astfel are lor o modificare a structurii familiei, care s-a micsorat, facandu-si aparitia familia nucleara formata din tata, mama si cativa copii, si a devenit mai mobila, reusind sa se adapteze cerintelor noii tehnosfere. Are loc aparitia invatamantului in masa cu scopul de a ii pregati pe tineri pentru "viata in fabrica"; familia de tip nuclear, alaturi de scoala de tip fabrica formeaza partile unui sistem integrat menit sa pregateasca tineretul pentru rolurile sale in societatea industriala, iar din acest punct de vedere, atat societatile comuniste, cat si cele capitaliste, au fost identice!
     Marile corporatii sunt o trasatura intrinseca a vietii economice din toate tarile industriale; in anul 1901 se remarca existenta primei societati cu capital de 1 000 000 000 $, "United States Still". Isi fac aparitia salile de concerte de la Londra, Paris, Viena si alte colturi ale lumii, infiintandu-se astfel casa de bilete si conceptul de impresar. In ciuda tuturor inovatiilor ce au revolutionat generatia celui de-al Doilea Val, exista un obstacol ce trebuia depasit, iar acel obstacol era circulatia informatiei. Se spune ca persii antici angajau barbati cu voci puternice care se urcau pe turnuri inalte si transmiteau mesajele unul la celalalt, iar romanii dispuneau de un serviciu de curierat rapid, "curus publicus", insa era nevoie de ceva mai eficient de atat. In anul 1305 se infiinteaza "House of Taxis", un serviciu de curieri calari in toata Europa, care undeva in jurul anului 1628 avea in serviciu un numar de aproximativ 20 000 curieri. Din pacate, doar persoanele bogate si influente isi permiteau sa aiba acces la astfel de servicii, asa ca datoria celui de-al Doilea Val a fost sa distruga acest monopol al comunicatiilor, mai mult din necesitatea miscarii masive a informatiilor. Are loc crearea serviciului postal, la care avea acces si clasele sociale mai joase, iar in secolul al XIX-lea se inventeaza telefonul si telegraful. In anul 1960, americanii purtau in jur de 256 000 000 convorbiri telefonice pe zi si peste 93 000 000 000 pe an. Se infiinteaza si alte mijloace de informare in masa cum ar fi ziarul, revista, radioul, televiziunea, ducand la aparitia "infosferei", care impletita cu "tehnosfera" si "sociosfera" formeaza o relatie de interdependenta. De asemenea, cresc sperantele in randul oamenilor, acestia "cutezand sa creada pentru prima oara ca saracia, foametea, boala si tirania pot fi abolite".
     Pe de-o parte, cel de-al Doilea Val a creat "un sistem social minunat integrat", insa la un alt nivel, "a sfasiat unitatea subadiacenta a societatii", creand un mod de viata plin de tensiune. Industrialismul a rupt unitatea dintre productie si consum, separand producatorul de consumator; astfel are loc scindarea economiei si totodata aparitia ECONOMIEI DE PIATA. Peste tot unde s-a extins acest fenomen si unde scopul productiei s-a deplasat de la folosinta la schimb, a devenit necesar un mecanism prin care sa se efectueze schimbul, si anume "piata". Un alt fenomen specific este disocierea intre sexe, considerandu-se ca barbatii sunt "obiectivi", iar femeile "subiective". Odata ce femeile au iesit din izolarea relativa a caminului pentru a se angaja in productia interdependenta, acestea au fost acuzate de faptul ca s-au defeminizat, au devenit mai reci, mai dure. Desi femeile au fost oprimate pentru o perioada lunga de timp, "lupta dintre sexe" poate fi atribuita in mare masura conflictului dintre doua stiluri de munca si dincolo de aceasta, disocierii productiei de consum, economia scindata adancind disocierea sexelor. Conflictul acut existent astazi in scoli, lumea afacerilor si in cercurile de conducere, este axat pe 6 principii fundamentale care se respecta in actiunile fiecarei civilizatii, programand comportamentul a milioane de oameni: standardizarea, specializarea, sincronizarea, concentrarea, maimizarea si centralizarea. Aplicate atat in flancul capitalist, cat si in cel socialist al societatii industriale, acestea izvorasc din doua cauze simple, separarea producatorului de consumator si rolul crescand al pietei.

     Privite per ansamblu, aceste actiuni care au schimbat lumea dau impresia de haos, insa daca li se acorda o atentie mai deosebita, se va observa faptul ca toate se leaga intre ele, asemeni unui puzzle, dand nastere progresului.

Nasterea unei noi civilizatii

Bombardati cu informatii din toate partile, oamenii ajung la un moment dat sa fie convinsti de absurditatea, dementa si lipsa de sens a realitatii; asemeni destinului lui Sisif, actiunile lor in viata devin un ansamblu de activitati fara sens, care par a conduce spre haos. Totusi exista o anumita configuratie a evenimentelor actuale, o anume ordine ascunsa ce o face sa capete sens; cheia sta in capacitatea noastra de a reusi sa distingem schimbarile aduse de cel de-Al Treilea Val fata de cel de-Al Doilea. Dificultatea in acest sens consta in faptul ca generatia noastra nu a trait propriu-zis schimbarile industrialismului, insa aceasta prapastie poate fi depasita prin intermediul informarii; si ce sursa mai buna am putea gasi daca nu povestile parintilor si bunicilor nostrii? Doar in acest fel vom fi capabili sa prevedem schimbarile aduse de cel de-Al Treilea Val "asemeni unei radiografii" si sa ne determinam propriul nostru rol in istorie.
Problema fundamentala nu mai consta in cine conduce in ultimele zile ale societatii industriale, ci in cine modeleaza noua civilizatie prin "supralupta de maine" dintre generatia celui de-Al Doilea Val si generatia noua; iar acel "cine" suntem chiar noi! In acest context a ajuns sa se porneasca o lupta apriga intre cei care vor sa pastreze industrialismul si cei care vor sa-l inlocuiasca. Rolul nostru in acest proces este sa intelegem ceea ce se intampla, sa stabilim prioritatile si sa elaboram strategii rationale.
Odata cu revolutia industriala, a avut loc o schimbare majora la nivel socio-cultural, economic si politic in viata oamenilor, schimbare pe care probabil majoritatea nu stiau cum sa o perceapa. Viata a ajuns sa fie organizata in jurul satului, astfel aparand diferite clase sociale: aristocratia, preotii, razbonicii, ilotii, sclavii (serbii), nasterea fiecarui individ hotarandu-i pozitia sociala. Economia s-a descentralizat, fiecare comunitate producand aproape tot ceea ce avea nevoie; civilizatia comerciala a facut totusi o exceptie. Indiferent de ocupatie sau de mediul in care se invarteau aceste grupari, cu totii erau "victimele" aceluiasi fenomen, CIVILIZATIA AGRICOLA.
In Grecia si Roma antica are loc un adevarat miracol pe scara evolutiei, aparitia unor fabrici embrionare cu productie in masa; in anul 400 i.e.n. are loc extragerea de titei pe una din insulele grecesti, iar in 100 e.n., din Birmania. Are loc dezvoltarea unor birocratii infloritoare in Babilon si Egipt, se creaza mari metropole in Asia si America de Sud, aparand conceptele de bani, schimburi si drumuri comerciale, conturandu-se astfel primele corporatii si natiuni in stare incipienta. Cu toate acestea, abia in anul 1650-1750 putem vorbi despre lumea Primului Val, responsabila de izbucnirea revolutiei industriale.
Industralismul reprezinta un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti, atacand fiecare trasatura a trecutului pe care-l reprezinta Primul Val. Un eveniment deloc de neglijat il reprezinta nasterea marii uzine WILLOW RUN, pe langa Detroit si odata cu aceasta o serie de noi schimbari care au reolutionat civilizatia si au adus-o la stadiul in care o sitm noi astazi. Astfel, are loc introducerea si asamblarea unor inovatii precum tractorul de camp, masinile de scris in birouri, frigiderul in bucatarie, ziarul, cinematograful, metroul, avionul DC-3, cubismul, muzica dodecafonica, cladiri in stil Bauhaus, scaune in stil Barcelona, greva bratelor incrucisate, drajeuri de vitamine, o viata mai lunga, universalizarea ceasului de mana, urna de vot si multe alte lucruri care au schimbat radical viata oamenilor. A avut loc formarea sistemului social cel mai puternic, coerent si raspandit pe care l-a cunoscut vreodata lumea, CIVILIZATIA CELUI DE-AL DOILEA VAL.