Nasterea unei noi civilizatii

Bombardati cu informatii din toate partile, oamenii ajung la un moment dat sa fie convinsti de absurditatea, dementa si lipsa de sens a realitatii; asemeni destinului lui Sisif, actiunile lor in viata devin un ansamblu de activitati fara sens, care par a conduce spre haos. Totusi exista o anumita configuratie a evenimentelor actuale, o anume ordine ascunsa ce o face sa capete sens; cheia sta in capacitatea noastra de a reusi sa distingem schimbarile aduse de cel de-Al Treilea Val fata de cel de-Al Doilea. Dificultatea in acest sens consta in faptul ca generatia noastra nu a trait propriu-zis schimbarile industrialismului, insa aceasta prapastie poate fi depasita prin intermediul informarii; si ce sursa mai buna am putea gasi daca nu povestile parintilor si bunicilor nostrii? Doar in acest fel vom fi capabili sa prevedem schimbarile aduse de cel de-Al Treilea Val "asemeni unei radiografii" si sa ne determinam propriul nostru rol in istorie.
Problema fundamentala nu mai consta in cine conduce in ultimele zile ale societatii industriale, ci in cine modeleaza noua civilizatie prin "supralupta de maine" dintre generatia celui de-Al Doilea Val si generatia noua; iar acel "cine" suntem chiar noi! In acest context a ajuns sa se porneasca o lupta apriga intre cei care vor sa pastreze industrialismul si cei care vor sa-l inlocuiasca. Rolul nostru in acest proces este sa intelegem ceea ce se intampla, sa stabilim prioritatile si sa elaboram strategii rationale.
Odata cu revolutia industriala, a avut loc o schimbare majora la nivel socio-cultural, economic si politic in viata oamenilor, schimbare pe care probabil majoritatea nu stiau cum sa o perceapa. Viata a ajuns sa fie organizata in jurul satului, astfel aparand diferite clase sociale: aristocratia, preotii, razbonicii, ilotii, sclavii (serbii), nasterea fiecarui individ hotarandu-i pozitia sociala. Economia s-a descentralizat, fiecare comunitate producand aproape tot ceea ce avea nevoie; civilizatia comerciala a facut totusi o exceptie. Indiferent de ocupatie sau de mediul in care se invarteau aceste grupari, cu totii erau "victimele" aceluiasi fenomen, CIVILIZATIA AGRICOLA.
In Grecia si Roma antica are loc un adevarat miracol pe scara evolutiei, aparitia unor fabrici embrionare cu productie in masa; in anul 400 i.e.n. are loc extragerea de titei pe una din insulele grecesti, iar in 100 e.n., din Birmania. Are loc dezvoltarea unor birocratii infloritoare in Babilon si Egipt, se creaza mari metropole in Asia si America de Sud, aparand conceptele de bani, schimburi si drumuri comerciale, conturandu-se astfel primele corporatii si natiuni in stare incipienta. Cu toate acestea, abia in anul 1650-1750 putem vorbi despre lumea Primului Val, responsabila de izbucnirea revolutiei industriale.
Industralismul reprezinta un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti, atacand fiecare trasatura a trecutului pe care-l reprezinta Primul Val. Un eveniment deloc de neglijat il reprezinta nasterea marii uzine WILLOW RUN, pe langa Detroit si odata cu aceasta o serie de noi schimbari care au reolutionat civilizatia si au adus-o la stadiul in care o sitm noi astazi. Astfel, are loc introducerea si asamblarea unor inovatii precum tractorul de camp, masinile de scris in birouri, frigiderul in bucatarie, ziarul, cinematograful, metroul, avionul DC-3, cubismul, muzica dodecafonica, cladiri in stil Bauhaus, scaune in stil Barcelona, greva bratelor incrucisate, drajeuri de vitamine, o viata mai lunga, universalizarea ceasului de mana, urna de vot si multe alte lucruri care au schimbat radical viata oamenilor. A avut loc formarea sistemului social cel mai puternic, coerent si raspandit pe care l-a cunoscut vreodata lumea, CIVILIZATIA CELUI DE-AL DOILEA VAL.